28 000 mp de zona verde
Una dintre problemele Bucurestiului este lipsa spatiilor verzi amenajate in interiorul orasului. Aceasta problema este neglijata, iar motivul este clar: dorintei estetice de a locui intr-o capitala curata si ingrijita i-a luat locul dorinta de supravietuire intr-un oras sufocant, supraaglomerat si cu trafic insuportabil.
Problema lipsei de spatii verzi o simtim de cate ori vrem sa evadam din oras, in weekend. Dar cum ar fi sa evadezi din oras la sfarsitul fiecarei zile?
O gura de aer…
Zilnic, bucurestenii inhaleaza gaze de esapament de la circa doua milioane de automobile, numarul acestora dublandu-se la fiecare cinci ani. In sud si centru, poluarea auto depaseste de doua ori limitele admise. Betonierele, cladirile abandonate si vantul depoziteaza lunar cam 300 tone de praf pe kilometru patrat. Vantul nu mai reuseste sa imprastie agentii poluanti, din cauza defrisarilor masive si aglomerarii constructiilor inalte.
Astfel, in oras apare "efectul de canion": blocarea circulatiei aerului si, implicit, a agentilor toxici la altitudini joase.
Cantitatea de praf din Bucuresti este de peste zece ori mai mare decat in celelalte capitale europene
Disparitia a circa 60% din spatiile verzi din Capitala in ultimii 16 ani a dus la o crestere a volumului de praf din Bucuresti, pana la o cantitate de zece ori mai mare decat in celelalte capitale europene.
Micul Paris
Capitala are 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile orase europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.
Unui bucurestean, sufocat de poluare, trafic si supraaglomerare, ii revin 2,5 mp de spatii verzi, fata de 32 mp per locuitor in Varsovia, 83 mp per locuitor in Stockholm sau 64 mp in Londra. Normele internationale recomandă 14 mp pe locuitor. Aceasta recomandare nu tine in niciun caz de consideratii estetice. Este vorba de ceva mult mai important, care afecteaza calitatea vietii. Spatiile verzi influenteaza calitatea aerului, reducand gradul de poluare si cantitatea de praf din aer.
Verde la iesirea din Bucuresti
Singura preocupare pentru zone verzi si spatii deschise exista doar in cartierele rezidentiale, aflate la iesirea din Bucuresti si intinse pe mari suprafete.
In cartierul Residenz, zona verde se intinde pe 28 000 de mp, iar distantele intre cladiri variaza intre 10 si 25 de m. Inaltimea cladirilor nu depaseste 5 etaje, ceea ce creeaza un spatiu deschis si reconfortant vizual. Cartierul va fi protejat de Soseaua Banatului de o bariera verde, care va reduce poluarea fonica si a aerului. In zona Chitilei, nu exista activitate industriala, ceea ce inlatura riscul poluarii industriale prezente in multe zone din Bucuresti si extrem de toxice.
O parte din locurile de parcare din Residenz sunt subterane, iar camerele de depozitare sunt situate la subsol, pentru a oferi maximum de spatiu verde rezidentilor complexului.
Intra pe www.residenz.ro, pentru a afla mai multe de facilitatile si spatiile verzi si de agrement din interiorul complexului.