NEWSLETTER / Nr. 14 Septembrie 2007 |
|
|
 |
||
|
||
 |
||
Cum sa te imprietenesti cu noul tau aparat foto
Tocmai ti-ai cumparat o noua camera foto digitala. Perfect! Si acum ce faci? Chiar daca retorica e amuzanta s-ar putea sa fii putin intimidat de felul in care aparatul cel nou parca te priveste sfidator. Manualul de utilizare are cativa centimetri grosime dar nu e chiar atat de dramatic. O data ajuns fata in fata cu noua camera foto, trebuie sa va imprieteniti, sa-i dai un nume daca vrei. Orice, numai sa-ti fie confortabil! In primul rand, nu lasa toate butoanele si optiunile noi sa te impiedice sa faci fotografiile pe care ti le doresti. Prima data cand pornesti noul aparat ai optiunile setate de atunci de cand el a fost fabricat. Setarile “factory default” sunt un inceput bun dar indemanarea ta de a folosi optiunile tehnice face cu adevarat diferenta, neputand fi separata de compozitie si estetica.
Marele Henri Cartier-Bresson obisnuia sa ii invete pe elevii sai fotografi cum sa seteze toate optiunile aparatului foto fara sa se uite deloc la el. Scopul era sa ii familiarizeze pe cursanti cu camera foto atat de bine incat sa o poata folosi chiar si pe intuneric total, lucrand numai cu simtul tactil. Desi acest lucru nu mai este posibil in totalitate, pentru ca aparatele moderne se bazeaza pe meniuri LCD, abordarea unei noi camere foto trebuie facuta la fel de serios.
Desi suna evident, nu este. Doua aspecte sunt vitale in privinta felului in care tii in mana o camera foto noua. Asigura-te ca degetele nu stau in calea obiectivului sau a altei parti importante a aparatului si, pentru toate fotografiile tale, tine aparatul cat poti de nemiscat.
Suprinzator de multi oameni nu se deranjeaza niciodata sa incerce formatul tip portret, pe verticala, chiar si atunci cand fotografiaza subiecte de portret evident.
Majoritatea camerelor foto moderne au un sistem de auto-focus, dar sunt situatii cand este bine sa focalizezi manual daca aparatul iti permite. Camerele mai vechi aveau si o gama a focusului pe obiectiv pe baza careia se stabilea distanta la care trebuie sa fie subiectul. De obicei gama respectiva era folosita pentru a indica DOF-ul (“depth of field” - adancimea campului/profunzimea de camp). DOF-ul este unul dintre cele mai dificile concepte cu care se confrunta fotografii incepatori dar care o data inteles poate fi folosit pentru rezultate remarcabile. Pe scurt, profunzimea de camp se refera la situatia cand chiar daca nu exista decat un singur plan in care subiectul este perfect focalizat, claritatea se intinde si in fata si in spatele planului de focalizare, functie de distanta focala a obiectivului, de distanta fata de subiect si functie de diafragma. Desi DOF-ul nu este o marime absoluta, depinzand atat de marimea printului cat si de distanta de vizualizare si acuitatea vizuala a celui care priveste, este bine de stiut ca la orice format si distanta focala, adancimea de camp se mareste o data ce diafragma se micsoreaza. Totodata, merita sa retii ca, exceptand fotografiile in prim-plan, gama de claritate se extinde cam de doua ori mai departe de punctul de focus atat dincolo de el cat si inaintea sa. Pentru a obtine claritate maxima pe o anumita zona ar trebui sa focalizezi nu in centrul ei ci cam cu o treime mai departe. |
||
 |
||
Cover Story
ARHIVA
|
|||
ABONEAZA-TE LA NEWSLETTERDaca acest newsletter ti-a fost trimis de un prieten si vrei sa te abonezi, urmeaza acest link. |
TRIMITE UNUI PRIETENClick aici pentru a trimite acest newsletter prietenilor interesati. |
||
 |
Creat de Kinecto |